Fa-l fericit!

Azi e 1 iunie.

Si nu scriu articolul asta doar pentru a-mi face simtita prezenta aici astazi. “Uite, tocmai azi s-a gandit sa scrie despre copilarie, ce cliseu! La fel de bine putea sa scrie textul asta si pe facebook si maine uita toata lumea de ideea ei.” ar spune unii. Dar nu. Articolul asta va ramane aici mereu pentru a putea fi citit de oricine oricand. Si este despre noi, adultii, despre noi, copiii si despre copiii nostri.

Astazi este ziua copilului si totodata si a parintilor.

Copilaria mea a inceput intr-o noapte de inceput de noiembrie cand mama mea s-a chinuit sa aduca pe lume o fiinta minunata si in acelasi timp si primul ei copil :). A transpirat, a tipat si cand chinurile se terminasera in sfarsit a zambit si m-a strans in brate, m-a alaptat ceva timp, a avut grija de mine si era mereu acolo pentru mine. Nu stiu cum petreceam ziua de 1 iunie cand eram mica, pur si simplu nu-mi amintesc. Nu stiu daca ai mei faceau ceva special pentru mine si pentru sora mea, nu stiu daca ne cumparau ceva si probabil ca nimeni nu-si aduce aminte de asta. Poate din simplul fapt ca de fapt noi nu stiam ca e ziua copilului, sau nu o vedeam cu nimic mai speciala fata de o zi obisnuita. Daca cumva primeam ceva special in ziua aia, nu prea conta, puteam sa il primim si in oricare alta zi. Dar eu eram fericita oricum. Eram fericita ca parintii mei imi acordau atentie, ca se jucau cu mine, ca erau langa mine cand aveam nevoie. Cam despre asta e vorba…

Acum 2 ani si eu deveneam mama. Si eu m-am chinuit sa nasc o fetita ce urma sa devina soarele meu. Si ca orice alt parinte, m-am straduit sa ii ofer ce este mai bun. Si ieri stateam si ma gandeam ce cadou as putea sa ii fac de ziua copilului care sa o faca fericita. Si am ajuns la ideea ca o jucarie o face mai fericita sa o primeasca intr-o zi obisnuita fara nici un fel de motiv, hainute si alte chitibusuri de genul oricum le cumparam mai mereu cand ne plimbam prin magazine, chestii yummy papam aproape zilnic…deci ce mai ramane de facut? Incercam sa-mi dau seama ce ii lipseste, ce are nevoie si ce ar face-o fericita.

In timp ce o schimbam in pijamale ca sa ne punem sa facem nani, ea statea cu burtica in sus si mi-o dadea sa i-o pup si sa o gadil. Eram toti trei in pat. Taticului ei ii ridica manutele sus ca sa o gadile la subrat. Ne jucam toti trei si radeam si am vazut-o cat era de fericita si cat de iubita se simtea in momentele alea simple cand nu ai nevoie de absolut nimic decat de cei mai dragi oameni. Si am vazut ca asa cum ea este soarele nostru, noi suntem soarele ei si nu are nevoie de nimic mai mult pentru a fi fericita. Cel putin deocamdata, pana cand o sa devina o pretentioasa si o materialista care stie ca parintii ei o iubesc prea mult si ca ar face orice pentru ea si va profita de asta :)). Dar hei! Ideea in sine e ca, acum cat sunt mici, nu au nevoie decat de noi, parintii lor. Sa le fim alaturi si sa petrecem timp cu ei. Sa ne jucam cu ei, sa ii facem sa rada, sa ne punem la mintea lor si sa fim copii impreuna cu ei. Sa facem activitati pe care stim ca ei le iubesc. O seara mai lunga decat de obicei in parc ar putea fi perfecta. Sau sa pictati ceva impreuna folosindu-va doar de foi, acuarele si manute. Sa iesiti la o cofetarie impreuna si sa vorbiti, sa ii asculti ideile, sentimentele sau poate micile probleme. O mica excursie pe care cu siguranta nu o va uita va fi mai misto decat orice alta masinuta sau papusa…fiecare stie ce il face fericit pe copilul lui. Nu isi vor aduce aminte de ce cadou au primit de 1 iunie cand vor avea 20 de ani, dar isi vor aduce aminte clipe de fericire petrecute cu parintii lor.

Hei, adultilor! Avem liber oficial azi. Stiti de ce? Ca sa le dedicam timpul nostru pretios copiilor nostri. Suntem liberi ca sa-i facem pe ei fericiti si sa putem sa crestem o generatie mai sanatoasa. Suntem liberi ca sa le scoatem ochii si mintea din telefoane si tablete. Nu face din ziua asta o zi de somn. Nu face din ziua asta o zi de curatenie. Nu-i cumpara copilului tau un cadou scump pe care stii ca si-l doreste mult, tocmai azi, si gata tu te-ai spalat pe maini si ti-ai facut “datoria” de parinte, dupa care uiti de el tot restul zilei si iti vezi de ale tale. Daca vrei, ia-i si un cadou, dar ofera-i si timpul tau. Nu il duce la bunici ca sa puteti voi, parintii, sa va relaxati un pic intr-un weekend prelungit. Petrece timp calitativ cu el si arata-i ca il iubesti si ca vrei sa il faci fericit. Ofera-i-te lui cu totul macar odata la ceva timp si nu o sa uite niciodata asta, deoarece copiii inteleg. Inteleg ca esti ocupat, inteleg ca esti obosit cand vii de la munca, dar la un moment dat li se face dor de tine si iti simt lipsa, chiar daca poate unii nu o arata. Iar atunci cand vad ca mami si tati isi fac timp pentru ei, ei apreciaza si se simt iubiti. Vor fi fericiti. Copilul tau va fi fericit doar daca tu alegi sa il faci fericit.

Acum e ora 10 si Natalia inca doarme. Dar cand se va trezi, ma voi duce la ea sa ii spun ca o iubesc si o voi intreba ce isi doreste sa facem azi. Si cel mai probabil va vrea sa mergem in parc, sa ne plimbam si sa mancam cate o inghetata. Iar la finalul zilei voi stii sigur ca am facut-o fericita si voi fi si eu fericita cu ea si implinita.

Share & Keep in touch:
Facebook
Facebook
Instagram
Pinterest
Pinterest
LinkedIn
Email

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.